Când plouă mă numesc altfel: Ioan T Morar

Nu sunt un mare cititor de poezie. Dar bucuria versurilor mă vizitează uneori. Mă face chiar să cuget la neînțelesele căi prin care cuvintele prind forța de a deștepta în noi un pic de frumos despre care nici nu știam că ne (mai) locuiește. Am acum, o astfel de bucurie: „Când plouă mă numesc altfel” – o carte „cu poezie” de Ioan T Morar (ex-Divertis, ex-Cațavencu, mereu scriitor, multiplu premiat dar mai ales citit, la care revin cu plăcere). Volumul e ilustrat superb de Octavian Mardale: nu poți, pur și simplu, să-l răsfoiești, ci te îmbie să zăbovești și să cugeți. E o carte frumoasă prin versurile lui Morar, prin ilustrații, dar și prin modul în care a fost tipărită și legată, ceea ce o preface într-un obiect foarte frumos. Am citit-o timp de câteva zile în liniște, la cafea, și mi-a „făcut ziua” de fiecare dată – mi-a dat seninătate. Am descoperit versuri cu profunzime fără depresie, am găsit reflecție cu bucurie și m-a dus cu gândul la o „divină umanitate”.

Nu fac comentarii literare (și, oricum, mi-ar fi imposibil să mai spun eu ceva, după ce pe Morar l-au recenzat H.R. Patapievici și Mircea Mihăieș), așa că fac o atenționare: „Consumul de poezie semnată de Ioan T Morar te poate transforma într-un om mai bun! A se reveni la ea fără măsură”. Un produs cultural cu demnitate aparte de la Baroque Books & Arts, pe care vi-l recomand. Și, dacă tot dați un ochi în librărie, verificați și lista celorlalte cărți semnate de Ioan T Morar, vă interesează!