Dum. aug. 7th, 2022

La Vinarte, oameni de arte

“Spune-mi cu cine te-aduni ca să-ți spun cine ești”, zice un proverb românesc (și nu numai): ”tusea și junghiul”, „turcul și pistolul”, “sacul și petecul” – și lista asta ar putea continua, dar v-ați prins voi deja.

Asocierea, ca ritual “de perpetuare a ADN-ului”

Brandurile de toate categoriile încearcă să-și găsească și să-și comunice asocieri care să le pună într-o lumină cât mai puternică și pozitivă, tocmai pentru că astfel își dezvoltă și detaliază valorile fundamentale și-și sporesc succesul. Uneori, aceste “împerecheri” sunt exprimate preponderent prin imagini care fac publicul vizat să rezoneze cu brandul și să îl rețină (farmaciile Catena cu personajele-pensionari, echipamentele sportive cu vedetele atletice, Pepsi cu tineri energici etc). Alteori – mai mereu, căci și “imaginile care fac cât o mie de cuvinte” tot au nevoie de o explicație de câteva cuvinte! – exprimarea vizuală a brandurilor e completată prin sintagme: Catena e “Farmacia inimii”, internaționalul Nike e “Just Do It”, mărci “de inginerie și lifestyle” precum Audi ori Mercedes sunt “progres prin tehnologie” sau “cel mai bun ori nimic”, cosmeticele Loreal sunt “pentru că meriți” șamd. În ceea ce privește vinurile, Georgia se laudă că e „țara cu 8.000 de recolte” în timp ce, mai aproape de noi, un mare producător transilvănean spune publicului că “primul loc e doar primul pas”.

Cert e că, prin astfel de “mariaje”, fiecare marcă încearcă să-și perpetueze și să-și sporească prezența, să-și transmită ADN-ul. În ce măsură fac asta cu succes, doar evaluatorii de branduri ar putea să spună, iar consumatorii vizați să confirme. Din experiența personală de-a lungul ultimelor două decenii, am observat că mariajele, asocierile mărcilor de vin cu sloganuri care să le propulseze către succes, nu sunt deloc “nașteri ușoare” (bine, hai să mă laud puțin că “Dealu Mare e #PesteAșteptări” și datorită mie 😉).

Întoarcerea la esențe

Recent, am avut plăcerea să asist la o întâlnire pe care aș numi-o magică și care are toate premisele să fie o asociere de succes: ca parte a demersurilor de reconturare a identității cramelor Vinarte și de comunicare publică, doi renumiți artiști – actorii Carmen Tănase și Marius Manole – au fost invitați să petreacă o zi în care să experimenteze nemijlocit peisajul, vinurile, gastronomia locală și oamenii de la Sâmburești, locul unde iau naștere iconicele SOARE sau vinurile care poartă numele cramei Castel Bolovanu. Întâlnirea a fost gândită și ca un “schimb de experiențe și idei”.

Am observat cum artiștii – ca și “civilii”, dar parcă mai intens – se hrănesc din peisaj și din aceste întâlniri, cum se energizează și-și dau frâu liber curiozității și creativității. Odată cu paharele, încep să curgă și întrebările, și ideile. Vinul, mâncarea și locul catalizează conversația fără inhibițiile obișnuite în primele etape de tatonare socială, oaspeții se îmbibă cu spiritul locului, îi descoperă intim calitățile și devin pasionați – chiar dacă anterior contactele sau cunoștințele lor despre vin erau sporadice.

La rândul lor, gazdele, prin contact și contaminare, tind să-și (re)descopere și să-și exhibe partea de “arte” – într-o firească întoarcere la valorile fondatoare. Se discută despre reprezentații între vii, despre petreceri între butoaie, despre vinurile artiștilor, despre infotainment în social media sau interviuri pe youtube, se și fac live-uri pe Facebook, se dezbat elementele definitorii prin care esențele de la Bolovanu (la propriu și la figurat) își pot găsi drumul către inimile cât mai multor oameni cu interes și sensibilitate către frumos.

Am asistat la preliminariile unui act de creație, iar acum, că știu cum s-au derulat acestea, sunt de-a dreptul nerăbdător să văd actul propriu-zis. Un îndemn pe care vreau să-l fac și altora care cred că vinul este, și el, artă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *