Multe istorii mă leagă de Cosmin Dragomir „Gastromir”, așa că n-aș putea îndrăzni să pretind că sunt obiectiv când scriu despre „Blid – locantă românească”. Și chiar „multă istorie” ne leagă – dacă mă gândesc că împreună cu el și cu Chef Nico Lontraș am inițiat Congresele Naționale pentru gastronomia și vinurile din România care au dus la Legea prin care s-a instituit Ziua Națională a gastronomiei și vinurilor din România. Toate istoriile astea au pornit de la… o bere (dar despre asta, altă dată).

Nebunie pe lângă farfurie

„Blid – locantă românească”, micuțul gastrobar pe care l-a înființat în toamna asta Cosmin și prietenii lui – Elena și Dani – pe strada Fluierului 33, în sectorul 2 (în spatele ProTV), este o provocare grozavă și o dovadă de curaj aproape nebunesc. De ce?

Provocarea este că toți ochii „de specialitate” se vor uita cu mare atenție către „ce-face-acolo-ăla-care-a-tot-vorbit-el-despre-gastronomia-românească-ia-să-vedem-noi-acum-dacă-se-pricepe-sau-nu?”.

Nebunesc este curajul să înființezi așa ceva când știi de la bun început că toată lumea va sta cu ochii pe tine și că, de fapt, nici n-o să câștigi mare lucru: cu 35-40 de locuri înghesuite înăuntru și încă 8 mese pe terasă nu se fac bani, oricum ai da-o; și nici mari volume pe livrare nu poți spera să faci, dintr-o bucătărie cât o masă de 8 persoane. Iar efortul e mare.

De unde până unde felicitări?

În primul rând, pentru că în doar 13 feluri de mâncare (cu 2 ciorbe și 2 deserturi cu tot), reușește să evite orice clișeu: totul e gustos și coerent cu conceptul inițial (mâncare românească de nostalgie, sosulețe în care să înmoi pâinea), dar nimic nu e cum te-ai aștepta. Carnea tocată din dovlecei și ardei e de miel și vită; sosul de la sarmalele în frunze de viță e de gulaș; ceafa de porc la cuptor e cu orez cu prune și sos de ceapă; mămăliga e cu ierburi și cașcaval afumat… să vă mai zic?!? Mai bine nu, fiindcă oricum meniul se va schimba des. Mai bine vă fac curioși să treceți pe-acolo să vedeți ce mai e nou. Vă asigur că va fi bine.

În al doilea rând, felicitări pentru că la Blid începe să ia naștere – la inițiativa lui Cosmin Dragomir – o comunitate pe care n-am mai întâlnit-o altundeva în București: oameni tineri în suflet, cu apreciere pentru mâncarea bună și cu interes pentru discuții pe teme importante, nu pe căcaturi. Dar se râde mult – și asta e la fel de important.

În al treilea rând, pentru că oricât de mic ar părea și oricât de tânăr ar fi, Blid are capacitatea să reseteze peisajul gastronomic al Bucureștiului: fără ifose, fără declarații sforăitoare, a și început să facă schimbarea. A arătat că se poate să privim mâncarea – „mâncăricile” – de tradiție autohtonă cu respect. A pus România în Blid ca un exemplu care a început deja să fie discutat, analizat – și va fi, cu siguranță, imitat cu mai multă sau mai puțină creativitate și profesionalism, și de alții. De aici va porni un nou tip de valoare.

Da, știu, tot ce am scris sună „ca la pomul lăudat”. Așa că lor le dau sfatul să nu uite de la ce au pornit – mâncărici bune, cu sosulețe, schimbate des, sezonale și tradiționale – iar vouă vă dau sfatul de bun simț să nu vă duceți cu așteptări de „fine dining” sau nu știu ce „scofeturi și fonfleuri”. Duceți-vă cu burta goală, nu zbierați după ospătar ca meltenii, nu-i grăbiți și dați-le oamenilor șansa pe care o merită, cum ați da-o unor prieteni. Și vă vor deveni prieteni.

Pentru că în Blid e mai mult decât se vede.

PS Poate nu-l cunoașteți după față pe Cosmin Dragomir – „Gastromir”, iar porecla asta „de Frăția inelelor”, plus poza din deschiderea acestei postări s-ar putea să vă inducă în eroare: nu, Gastromir nu e bărbosul roșcat din stânga imaginii, ci e cel cu o „țintă” desenată pe tricou din fundal. Bărbosul e Gimli (aka Vasile Ghimpu, somelier și barista). Niște prieteni.