vin. sept. 25th, 2020

Unde dreaq* se duc audiențele din social media, când se duc? Își iau câmpii

* Da, știu și eu că am scris greșit – korekt era “dreaku’”, mai dă-o-n sărăkie!

În ultimul timp, mi se pare că Facebook-ul a devenit o plictiseală, iar de Instagram n-am fost niciodată prea îndrăgostit. Pagina Vinul.ro, cu aproape 23.000 de folowers, performează de câțiva ani ca un căcat, cu reach-uri mult mai mici decât profilul personal (sub 5.000 de prieteni) și cu engagement care mă învață chiar și pe mine, la bătrânețe, ce înseamnă aia o “asimptotă spre zero”. Acestea fiind zise, n-aș vrea să fiu în anii ăștia responsabil de comunicarea în social media a vreunui brand – mai ales dacă brandul n-are bani de dat la Fb (procedură discutabilă, din punctul meu de vedere). 

Și totuși, realitatea are grijă să-mi ardă câte una peste bot oricând cred că tocmai am învățat ceva.

Ca să aduci înapoi audiența din social media scrie, dreaq, ceva interesant!

Cum ziceam, treburile merg prost în raiul social media, dar atunci când am făcut un eveniment pe Facebook prin care cramele din Dealu Mare încurajau donațiile către două cauze de interes public, el “a viralizat” cu mult peste așteptările mele (modeste) iar rezultatele campaniei au totalizat 23.000 lei încasări pentru cele două asociații pe care ne-am propus să le sprijinim. Mult, puțin? Rămâne de văzut. Cert e că audiența a auzit și a și înțeles că e un apel la solidaritate, că este unul cinstit și că merită să se implice. Am scris acolo ce vrem să facem și de ce ar fi interesant pentru prietenii virtuali să se implice, iar ei au preluat mesajul, l-au împrăștiat mai departe, au donat. A funcționat. Pentru că am găsit să scriem ce îl interesa atunci pe el – membrul respectat al bulei noastre. Mai sunt și alte exemple, pe unele le veți vedea săptămânile viitoare.

De ce pleacă generația Z de pe Facebook? De ce viitorii clienți nu mai sunt aici?

De ce nu mai performează “ca odinioară” paginile neasistate de bugete considerabile? De ce nu convertim audiența în clientelă care cumpără (sau, în caz că voi fi contrazis cu cifre, de ce nu convertim la fel de bine ca în alte tipuri de activități)?

Putem să dăm vina pe algoritmii lui Zuckerberg cât vrem, dar algoritmii fac ceea ce sunt creați să facă – anume să mențină rețeaua asta “pentru socializare”. Adică un spațiu al interacțiunilor relevante dintre oameni. Din cauză că în ultimii ani companiile s-au prins tot mai mult că aici sunt oameni, potențiali clienți, și și-au intensificat eforturile ca să li se adreseze, a apărut o asemenea cantitate de zgomot făcut (s-o putea spune așa – cantitate de zgomot?!?) de brandurile disperate după atenție încât algoritmii abia mai fac față. Iar despre oameni, ce să mai zic? Ăia tineri, care se prind primii “cum e treaba”, au șters-o deja: către snapchat, tiktok și cine știe ce alte mikmok-uri mai folosesc ei ca să socializeze fără să le zbiere vreun brand din ecranul telefonului propriu. Ăia mai bătrâni, ca mine, erau deja dependenți dar încep să se trateze cu unfollow & block – sau măcar prin reducerea timpului petrecut “în rețea”.

Aaleea absurdului din Marele Bazar al rețelelor sociale: vânzătorii “își strigă” marfa unii altora, în timp ce clienții își iau valea

Treptat – ngghh! – brandurile au băgat (și încă bagă) tot mai mulți bani în social media – adesea folosind niște agenții care se pricep mai bine la manipularea algoritmilor decât să scrie ceva interesant. Adevărul ăsta este, cred eu: ‘geaba ai algoritmi și planificare a postărilor, ‘geaba ai pixelul albastru (sau ce culoare o fi având tracker-ul ăla) ca să te adresezi în social media celui care ți-a vizitat site-ul sau a căutat produsul tău! Dacă-l agresezi cu mesaje prost gândite și prost scrise, nu faci decât să-l agasezi pe potențialul client. “Dă tag unui prieten cu care ai bea vinul nostru!” e un îndemn de căcat pentru clienți de căcat – te prinzi ușor de asta dacă ai mai mult de doi neuroni legați între ei și ai decis să-i folosești. Da, la fel de “serial moron” ești dacă scrii clișeele care-ți vin primele în cap: “rafinament aparte”, “te răsfață cu fiecare picătură”; “dealurile însorite”, “pământul binecuvântat” – deschide, naibii, un dicționar de sinonime! Altfel, cu cât scrii mai multe de-astea, cu-atât mai vinovat te faci de moronie.

Așa că poate e timpul să faci un test simplu, dacă reprezinți un brand care crede că are nevoie neapărat de prezență în social media! Bagă adânc degetul într-un orificiu corporal propriu și zgarmănă acolo în timp ce te gândești nu la ce vrei tu să spui, ci la ce l-ar interesa cu-adevărat pe clientul tău. 

Dacă simți că te-ai iritat cu unghia și încă nu ți-a venit ideea, mai bine amână orice decizie!

Dacă ce ți-a venit să spui nu poate fi scris clar în 2 fraze (cel mult) – amână decizia!

La fel și dacă ți-a trecut prin cap să postezi vreun video mai lung de 2 minute – amână decizia! 

În caz că n-ai ambiția intelectuală să creezi un mesaj care să fie al tău și te gândești să imiți ce au făcut alții – iarăși, amână decizia!

Mai stai pe coadă, mai scobește-te odată în ureche, mai cugetă. Nu contribui chiar tu la zgomot ca să te vaiți dup-aia că te dor urechile de-atâta gălăgie!

** Imaginea din deschiderea acestui articol a fost creată de drobotdean

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *